Meschina grație.

"Îți văd oglinzile închipuite"

Noroi,răutate,un început de ură ordinară,

Aș călca și pe cadavre pentru tine.

Nu mai ești și nu mai sunt cum eram odinioară.

Nu mai avem scântei din aurii lumine.

Și te iubesc în fel meschin și urâcios,

Iar iubirea-mi nu-i de felu-i pur.

S-a alterat de toate ce-o conjur

Mai ai o firmitură de fericire de pe jos.

Sunt om,și-n fire-mi stă să calc mai strâmb

Până-nvăț a merge drept,fără oprire.

Sunt om de mă-mpiedic de fiecare dâmb,

Când răutatea-ți mă duce-n amăgire.

Și te iubesc în fel meschin și urâcios,

Și mă-mpiedic și cad

Și mă julesc la nas..

Îți văd oglinzile închipuite

Și mărgelele cum curg înainte de-un dâmb.

Te iubesc în fel meschin și urâcios

Și mă-mpleticesc mereu ca un tălâmb.

Și simt cum savurezi tot răul vrut,înecăcios,

Fără să vezi că tu te-mpiedici tot mai tare.

Greșești,nu-ți pasă,și nu e de mirare.

Te iubesc în fel meschin și urâcios